Peste 600 de femei din satele Romaniei reinventeaza traditia tesutului la razboi

DSC_0438

21.09.2015 | 18 ateliere de țesătorie vor fi deschise în această toamnă, în zece judeţe ale țării, prin proiectul MADE IN RURAL. Astfel, aproximativ 600 de absolvenți ai cursului de ţesătorie manuală vor avea posibilitatea să practice meseria învățată în cadrul proiectului, cât mai aproape de propria casă. Femei tinere, care nu au mai lucrat niciodată la […]

18 ateliere de țesătorie vor fi deschise în această toamnă, în zece judeţe ale țării, prin proiectul MADE IN RURAL. Astfel, aproximativ 600 de absolvenți ai cursului de ţesătorie manuală vor avea posibilitatea să practice meseria învățată în cadrul proiectului, cât mai aproape de propria casă.

Femei tinere, care nu au mai lucrat niciodată la război, sau bunici care țes ii și obiecte decorative încă din copilărie, împreună cu alți meșteri populari din zonele rurale ale țării, au primit anul acesta şansa să-și deschidă mici afaceri din care să își poată întreține familiile.

Dacă în urmă cu 20-30 de ani, țesătoria, și meșteșugul în general, reprezenta o ocupație practicată de majoritatea femeilor de la ţară, astăzi, din cauza importurilor masive de îmbrăcăminte și decoraţiuni ieftine, a devenit un element de patrimoniu muzeal. Fără facilități legislative care să stimuleze afacerile cu artizanat autentic și fără ucenici dornici să învețe, meşterii care şi-au dedicat întreaga viaţă tradiţiei, se gândesc să renunţe.

În lipsa oportunităților, sătui de traiul la limita sărăciei, insuficient informaţi sau sprijiniţi pentru a-şi face un rost în propria comunitate, majoritatea tinerilor aleg munca în străinătate, departe de cei dragi, pentru a câștiga mai bine.

Cunoscând această realitate și tendinţele pieţei urbane care, în ultimii ani, preferă obiectele handmade în detrimentul produselor de serie, Fundația World Vision România continua să investească în revigorarea tradiției meșteșugărești.

La cursurile gratuite și concursul de planuri de afaceri organizate prin MADE IN RURAL au luat parte peste 1600 de oameni din comunitățile vulnerabile. Țesutul la război, un meșteșug aproape uitat, a fost readus la viață, deşi multe dintre beneficiarele proiectului s-au aflat pentru prima oară în faţa unui gherghef. Aproape o mie dintre participanţii la proiect s-au calificat ca lucrător în turism sau antreprenor, iar un sfert dintre ei şi-au găsit un loc de muncă.

Țesătoria este un meşteşug izvorât din vatra satului românesc și spune o poveste foarte frumoasă despre continuitate – între generații, între comunități, între oameni. Țesătoria este ancorată în memoria satului tradițional, așa cum ni-l amintim cu toții din vacanțele petrecute la bunici. Ne dorim să vedem această meserie reînviind și devenind competitivă. Astfel, tradiţia populară a meşteşugurilor poate merge mai departe, iar oamenii primesc şansa la bunăstare acolo unde s-au născut şi au crescut.”, spune Adrian Secal, manager al proiectului MADE IN RURAL.

MADE IN RURAL a reuşit nu doar să încurajeze păstrarea tradițiilor în care stă scrisă povestea satului românesc, ci susține adaptarea meşteşugurilor la exigenţele economiei moderne, ajutând oamenii să-și deschidă afaceri cu artizanat sau servicii adaptate nevoilor comunităţii. Finalul concursului cu premii pentru cele mai bune planuri de afaceri a adus câte 10 000 de lei celor 180 de antreprenori rurali care s-au remarcat prin profesionalism şi spirit inovativ.

Cei mai mulţi dintre câştigători au ales să deschidă ateliere de ţesut, prelucrarea lemnului, confecționare bijuterii sau accesorii care îmbină tradiţionalul cu elemente moderne. Cei cu simţ practic s-au orientat către nişele pieţei locale deschizând frizerii, centre de copiere sau spălătorii în zonele în care astfel de servicii lipsesc.

În toamna aceasta, 18 ateliere de creaţie şi meşteşuguri renovate şi utilate prin proiectul MADE IN RURAL pot primi la lucru aproape 200 de persoane dornice să practice meşteşuguri populare – ţesut, cusut, mărgelit, pielărit – și să le predea mai departe viitoarelor generații. Despre meşteşuguri se spune că „se fură” de la bunici sau părinţi pricepuţi de către cei ce vor să le ducă mai departe.

Dezvoltarea primei rețele naționale de sprijin al meșteșugarilor din mediul rural este firul roşu prin care World Vision România şi-a propus să străbată limitele proiectelor pe termen scurt, împuternicind oamenii să-şi reprezinte şi promoveze interesele, alături de alţi artişti populari.

Reţeaua de cooperare poate deveni platforma de lucru care reuneşte artizanii şi organizaţii preocupate de păstrarea tradiţiei pentru a pune în comun resurse, informații și experiență şi a promova obiectivele breslei, o voce puternică și convingătoare în fața autorităților și a factorilor de decizie.